Pagina:Pinocchiu2019.djvu/212

Da Wikivivàgna
Sata a-a navegassion Sata a-a serchia



— Figürite cho-u sö corpu u l’é ciü lungu de ‘n chilommetru sença cuntâ a cua. —

Intantu ch’u fava sti discursci o-u scüu, o-u Pinocchiu ghe parse de vedde, luntan luntan, ‘n pô de ciæu.

— Cos’u saiâ mai quellu lümin lazü? — disse u Pinocchiu.

— U saiâ quarche nostru cunpagnu de sventüa ch’u l’aspeta cumme nuî u mumentu de ese digeriu!...

— Vöggiu anâl’a truvâ. Nu puriæ dâse u caxu ch’u fuise quarche vegiu pesciu bun a mustrâme a stradda pe scappâ?

— Mi te l’òugüru de cö, câu mariunettu.

— Adiu Tunnu!

— Adiu mariunettu: e buña furtüña!

— Unde se rivediemu?...

— E chi u sà!... L’é megiu nu pensâghe mancu! —



Collodi - Le avventure di Pinocchio, Bemporad, 1892 (page 206 crop).jpg