Pagina:A.Colombiade.Pedevilla.1870.pdf/641

Da Wikivivàgna

175
Due bandee pe ciù pompa e ciù illuxion
Da caravella ä poppa ean stæte appeise
Che quæxi fin in mâ comme ûn feston
Pendeivan a due lunghe aste sospeise,
Ch’ëan infiæ in te cûbïe e vortæ a-ô timon:
Uña spagnolla, e l’atra a l’ëa zeneise:
Piggiâle chi arrivava ciù spedio
Poiva e portâle in trionfo tutt’in gio.

176
Appeña che ô segnale dava a Pinta,
Se veddan vinti brasse e vinti remme,
Comme armonia all’ûnissono e distinta
A battûe eguali, in moto tutt’assemme
E comme fra de lô dandose a spinta
A ninnâse i figgiêu zêugan insemme,
Veddeî dexe ommi a tempo pù ninnâse
Tutti da poppa a prôa senza fermâse.

177
E vêugan, impegnæ a lasciâ inderrê
In quell’ûrtima lotta i avversai,
Quant’arte a schêua, e quanta forsa ô Çê
O gh’ha dæto dêuviando ciù che mai,
Contro i banchi appoggiando e næghe e i pê
Co-a faccia a-a poppa, fêua che Temo e Omai,
Che vogavan d’in pô vortæ dä prôa
Pe a direzion da lancia e da canoa.

178
In mâ due lunghe strisce paralelle
E lûxi ô punto, donde se partiva,
Zà se lasciavan e barchette snelle
In t’ûn bâgio de gallo, e verso a riva
Rapidiscime e drite vegnan quelle
Comme i fanæ d’ûña locomotiva
Se veddan vegnî avanti da chi ammia
Vegnî ô vapore lungo a ferrovia.