Pagina:U santu Evangeliu segundu Mattè.pdf/84

Da Wikivivàgna

e4

s. MATTE.

19 E mi dô a ti ê ciave du regnu du sê; e tüttu quellu che ti aviæ ligòu in scia tærа u sâ ligòu anche in sê; e tüttu quellu che ti aviæ desligòu in scia tæra u sâ anche desligòu in sê.

20 Allùa u l’ha cumandòu a i so discepuli che nu dixessan a nisciün che lê u füsse Gesü Cristu.

21 Da quell’ùa Gesü u l’ha cumensòu a annunsiâ a i so discepuli che ghe bezeugnava andâ a Gerüsalemme, e suffrî multe cose da i ansien e da i Scribi, e dai prinsipi di sacerdoti, e ese ammassòu, e u tersu giurnu resciüscitâ.

22 E Pietru piggiandulu in disparte, u l’ha cumensòu a rimpruverâlu dixendu: nu sâ mai vèu, о Segnû; nu te succedià mai questu.

23 E essenduse vurtòu, u l’ha ditu a Pietru: retîte da mi, Satanassu, ti m’è de scandalu; perchè ti nu t’intendi dê cose che appartegnan a Diu, ma de quelle che appartegnan a i ommi.

24 Allùa Gesü u l’ha ditu a i so discepuli: chi veu vegnî appreuvu a mi, cu rinunsie a lê mæximu, cu pigge a so cruxe e cu me vegne appreuvu.

25 Perchè chi vurià sarvâ l’anima so u a perdià, e chi perdià l’anima so per mi u a truvià.

26 Perchè cose serve all ommu guagnâ tüttu u