Passæ dunque pe ûn Lorbasco,
O pe ûn Collegian riveasco.
A ûn disnâ lodâ doveì
Tûtto quello che veddeì
Prinçipiando da-o salamme,
A-o cattivo, dîghe bon,
(Con magara moî dä famme)
Incensâ o vostro Anfitrion,
Fâ i onori co-a vexinn-a
Con servîla d’ægua e vin,
E parlâ co-a bocca pinn-a
Pe angosciâ e stordî i vexin,
Ve poeì finn-a all’occorrenza
Imbriægâ per convenienza.
Lodæ sempre, verbi gratia,
D’ûnn-a brûtta a bella grazia,
D’ûnn-a vegia a zuventû,
D’ûnn-a sciolla a gran virtù;
Êuggi belli dî a ûnn-a stramba,
A chi è storto bella gamba,
A ûnn-a zemba bello fûsto,
A ûn tanardo ommo de gûsto;
E coscì via discorrendo,
Comme o libbro va dixendo,
Tûtte e cöse che veddieì
Quando gh’intra a convenienza
Aa reversa sempre dieì,
Con saveì fâ all’occorrenza
Ben da sordo, da orbo e mûtto
E da commodin in tûtto;
Ma!... politica e prûdenza;
Per exempio, no parlæ
De salûte e robûstezza
Pagina:Piaggio Poexie zeneize 1846.djvu/806
Câa