Cantâva o roscignêu: – l'è o roscignêu
(e chi nö sa?) ûn tenorin de grazia:
stavan tûtti a sentî: nisciûn se sazia
de quello canto chi va drito a-o chêu:
Cazzan e notte d'ôu, a ûnn-a a ûnn-a,
limpide comme l'ægua de vivagna:
bello sentîle in mëzo da campagna,
soli, de nêutte, quande lûxe a lûnn-a:
o l'é pë oège ûn gûsto e ûnn-a demöa
quello canto farçio de sentimento;
e se dixe inscemii da-o gödimento:
ma cöse diascoa o g'ha dunque in ta göa?
Son lägrime ste notte? son strionezzi?
sfêughi d'ûn chêu chi sccioppa[sic] dä pascion?
nisciûn pêu dîlo: – son quello che son….
sospii, lamenti, lägrime, gorghezzi.
Ma basta: repiggemmo o nostro cavo:
dunque cantâva o roscignêu; ma i atri
öxelli stavan sitti, comme a-i teatri
o pûbblico se gh'é ûn artista bravo.