Pagina:Chittarin 1772.djvu/184

Da Wikivivàgna

E se fan sentî sbraggiâ
Squæxi à segno de crepâ
In ónô dri Protettoî
E dri çinque Senatoî.
Quella poi gran maraveggia,
Da non vei cosa pareggia,
Son re macchine vexin
Dra gran Gexa à ri scarin.
Per montâ piggian l'asbrio,
Che diressi, poffardio!
A non monta, ma a ghe sgœura
Quella cascia; e lì de fœura.
Tanta gente unía in muggetti
Fan dri mondi de foghetti;
E in ro mentre ch'a s'asbriva,
Se ghe dixe, bravi, e viva.
Bello vei per ra Çittæ
Ri carroggi pin stivæ
D'ommi, donne d'ogni sorte,
Belle, brutte, drîte, storte,
Re butteghe tutte piñe,
A i barcoin donne e fantiñe,
Ogni ciaçça ò carroggetto
Ghe son tanti lì à macchetto,
Fissi attenti per mirâ,
Sença manco parpellâ.
Me diverte ro sciô tale,
Chi ha à ra man ro pastorale,
E se cianta in positura,
Per poei fâ megio figura