A bella Figgiöa da-i cavelli türchin a fa arecögge u mariunettu: o-u mette in lettu e a ciamma trei meghi pe savei s’u segge vivu o mortu.
Dementre cho-u povou Pinocchiu inpiccòu da-i
assascin a ‘n rammu da gran Ruve u paiva ormai
ciü mortu che vivu, a bella Figgiöa da-i cavelli
türchin a s’avançò turna o-u barcun, e inpietuxîase
a-a vista de quell’infeliçe che, apeizu po-u collu, u
batteiva a muesca a-e buffæ da tramuntaña, a
ciuccò træ votte de muen.
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/c/c4/Collodi_-_Le_avventure_di_Pinocchio%2C_Bemporad%2C_1892_%28page_74_crop%29.jpg/200px-Collodi_-_Le_avventure_di_Pinocchio%2C_Bemporad%2C_1892_%28page_74_crop%29.jpg)
A stu segnâ se sentì ün gran fuu d’ae che sbatteivan cun füga preçipituza, e ‘n grossu Farcu u végne a pôsâse insci-a ciappa du barcun.
— Cose cumandæ, mæ graçiuza Fue’? — disse u Farcu asbasciandu u beccu in attu de revença; perché bezögna savei chi-a Figgiöa da-i cavelli