Pagina:U santu Evangeliu segundu Mattè.pdf/136

Da Wikivivàgna

116

S. MATTÈ.


34 E g’han dætu da beive du vin cun l’arfê, e avendulu assazòu, u nu l’ha vusciüu beive.

35 E doppu che l’han avüu missu in cruxe, se sun spartii i so abiti, tiandu sciü â sorte: perchè s’adempisse quellu che l’è stætu ditu da u prufeta cu dixe: se sun spartii fra lu i mæ abiti, e han tiòu sciü ä sorte u mæ vestî.

36 Е standu assettæ ghe favan a guardia.

37 E g’han missu scritu surva a so testa u so delittu: questu u l’è Gesü re di Giüddei.

38 Allùa sun stæti missi in cruxe cun lê duì laddruin, ün â drita e l’âtru â sinistra.

39 E quelli che passavan u giastemavan scrullandu a testa

40 E dixendu: oh ti che ti distrüi u tempiu de Diu e ti u turni a fabbricâ in treì giurni, sarva ti mæximu. Se ti è u figgiu de Diu chinha zü dâ cruxe.

41 A u mæximu moddu anche i prinsipi di sacerdoti bürlandulu cu i Scribi e i ansien dixeivan:

42 U l’ha salvòu i âtri, e u nu peu salvâse lê mæximu: se u l’è u re d’Israele, òua cu chiuhe zü dâ cruхe e ghe credemmu:

43 U l’ha cunfidòu in Diu: cû libere òua s’u veu, perchè u l’ha ditu: mi sun u figgiu de Diu.