Pagina:Giaimo.dal.dialetto alla.lingua.2.1924.pdf/24

Da Wikivivàgna

Questa chì ün giurnu a gh’ha ditu: « Ti véù vegnî cun mì? ».

A figgéùa a gh’ha rispostu de scì.

« Se ti véù vegnî cun mi bezéùgna che tò pappà[1] u t’accatte[2] ünn-a roba cû de lünn-a ».

« Muinn-a, ünn-a roba cuscì ghe l’ho zà » a gh’ha ditu Maria.

« Bèn, allua fáttene fâ ünn-a che a brille cumme e stelle ».

« Muinn-a, ünn-a roba cuscì ghe l’ho zà » a gh’ha ditu turna.

« Bèn, allua te ghe ne véù ünn-a che a brille cumme u sû e bezéùgna ancùn che tò pappà u te ne fasse ünn-a de legnu cun tante stacche quante se ghe ne péù[3] fâ ».

Maria a l’ha avüu anche questa e quelli che l’han vista cuscì vestia gh’han missu a numme Maria - roba - de - legnu.

Doppu aveì piggiôu tütte e [4] robe, se sùn misse in cammin.

Primma de partî, a stria a

Q uésta un giorno le disse: t (c V uoi venire con m é? » ì L a fanciulla rispose di sì. « Se tu vuoi venire con mé è necessario che tuo babbo ti compri un vestito color di luna » « M adrina, un Vestito così i0 l’ho già » disse M aria. l-: (( Bène, allora fattene far uno che brilli come le stelle ». u M adrina, un vestito così io l’ho già » rispose di nuovo. « Bène, allora te ne occórre uno che brilli come il sóle e bisogna ancóra che tuo babbo te ne faccia uno di legno con tante tasche quante se ne posso­ no fare ». M aria ebbe anche quésto e quélli che la videro così vestita la soprannominarono M aria veste - di - legno. D opo aver preso tutti i lóro vestiti, si misero in cammino. Prim a di partire, la strega raccom andò alla fanciulla di non dir m ai: « Gesummaria! ». Cam m ina, cammina, alla fine


  1. « Babbo», assai meglio che: « pappà ».
  2. « Comperare ». Il verbo « accattare », in italiano significa « chiedere per carità, mendicare, limosinare »
  3. « Se ne possono fare » e non: « se ne può fare ».
  4. « I loro vestiti » e non : « i suoi vestiti ».