Pagina:Chittarin 1772.djvu/91

Da Wikivivàgna
SONETTO


Oh ri are aora, eh, bella Manin!
Che poesse fâme in forma d'oxelletto
E mentre stæ in setton lì sciù ro letto,
Intrâ drento int'ro vostro camerin.

Me sentiræ ben dî, caro cósin;
E me regaleressi un pignoretto,
De careççe vîræ fâme un muggetto,
E me daressi ancon mille baxin.

Ma repiggiando poi ra mæ figura,
Se a ri pê ve cazzesse inzenoggion,
Cose porræ sperâ? Superba e dura,

Responderessi sença compassion,
Mai ciù per ti non cangerò natura,
Ciù fiera che uña tigre, e che un lion.