Pagina:A.Colombiade.Pedevilla.1870.pdf/310

Da Wikivivàgna

35
Ne-ô bosco, fêua de queste, no gh’ëa allôa
Nisciûn de permanenza e de passaggio
Nè pe-ô fresco, o pe-a caccia, o atra demôa,
O a taggiâ tronchi o ramme, o atro travaggio;
Perchè quella mattiña de bonn’ôa
Tutti i Spagnolli e ô popolo selvaggio
Se n’ëan andæti a gode in compagnia
A vista e a festa da çittæ finia.

36
Alana ô s’aspëtava in conseguenza
De godîse uña festa ne-ô casuale
Incontro de figûe tutte avvenenza
Meno solenne, ma assæ ciù geniale,
Senza desturbo e senza concorrenza;
E lê e i socii ëan zà li pe avvixinâle;
Ma i trattegniva subito ô stupô
Pe-ô brio, cö quæ scherzavan fra de lô.

37
Da lô sole aôa fan giavotte snelle
De nostre balleriñe in sce l’idea:
Giando aôa insemme a due a due fan quelle
Una specie de valse a l'europea:
Poi desteise in due righe paralelle
Un pö e spalle se vortan e un pö a cea,
E aôa da lunxi e aôa ciù da vixin
Se fan säti davanti e mille inchin.

38
Dandose tutte man poi pe formâ
A rionda, ûn pö gian presto e ûn pö ciù adaxo:
Poi scorrindose finzan de scûggiâ
Pe fâ cazze e compagne comme a caxo;
Poi battendose finzan voeîse dâ
Un pûgno o ûn scciaffo, ma se dan un baxo:
Doppo in scë ramme di erboi pronte e snelle
Sätan e se baçigan in sce quelle.