L'Evangeliu segundu Mattê/cap. XX

Da Wikivivàgna
L'Evangeliu segundu Mattê de Gioxeppe Oivê
cap. XX
[p. 76 modifica]
CAP. XX.

U REGNU du sê u l’è scimile a ün puæ de famiggia che â mattin de bun’ùa u l’è sciurtìu per piggiâ in giurnâ di villen a travaggiâ in ta so vigna.

2 Essenduse missu d’accordu cu i villen d’ün dinâ per ün giurnu, u i ha mandæ in ta so vigna.

3 Sciurtìu versu a tersa ùa, u n’ha vistu di âtri che stavan in scia ciassa sensa fâ ninte,

4 E u g’ha ditu: andæ vuiâtri ascì in ta mæ vigna, e ve dô quellu che sâ de raxun.

5 E quelli sun andæti. U l’è sciurtìu turna versu a sesta e a nоna ùa, e u l’ha fætu u mæximu.

6 U l’è sciurtìu poi versu l’ündecima ùa, e u n’ha truvòu di âtri che stavan all'ossiu, e u g’ha ditu: perchè stæ chì tüttu u giurnu ossiuzi? [p. 77 modifica]7 Quelli han rispostu: perchè nisciün n’ha piggiòu in giurnâ. E lê u g’ha ditu: andæ vuiâtri asci in ta mæ vigna.

8 Essendu vegnüu seia, u padrun da vigna u l’ha ditu a u so fattû: ciamma i ommi che ean in giurnâ, e dagghe u pagamentu, cumensandu da i ürtimi scin a i primmi.

9 Vegnüi dunque quelli che ean andæti versu l’ùа ündecima, han risevüu ün dinâ per ün.

10 Poi vegnüi i primmi, pensavan de riseive de ciü; ma han risevüu anche lu ün dinâ per ün.

11 E risevendulu murmuavan cuntra u puæ de famiggia

12 Dixendu: questi ürtimi han travaggiòu ün’ùa, e t[']i hæ trattæ cumme nuì che emmu purtòu u peizu da giurnâ e du câdu.

13 Ma quellu rispundendu a ün de lu u l’hа ditu: amigu, mi nu te fassu tortu: ti nun hæ cunvegnüu cun mi per ün dinâ?

14 Piggia quellu che l’è to e vattene; ma mi veuggiu dâ a quest’ürtimu quantu a ti.

15 Dunque nu possu fâ quellu che veuggiu? furse u tо euggiu u l’è cattivu perchè mi sun bun?

16 Cuscì i ürtimi sân i primmi e i primmi i ürtimi; perchè multi sun ciammæ ma pochi elætti. [p. 78 modifica]17 E Gesü muntandu a Gerüsalemme, u l’ha piggiòu in disparte i so duzze discepuli, e u g’ha ditu:

18 Eccu muntemmu a Gerüsalemme, e u Figgiu dell’ ommu u sâ dætu in tê muen di prinsipi di sacerdoti e di Scribi, e u cundanniàn â morte,

19 E u cunsegniàn a i gentili per ese missu in derixiun, flagellòu, e missu in cruxe; e u tersu giurnu u resciüscitià.

20 Allùa se gh’è accustòu a muæ di figgieu de Zebedèu cu i so figgieu, adorandulu e dumandandughe quarche cosa.

21 E lê u g’ha ditu: cose ti veu? Cumanda, a g’ha rispostu, che questi duì mæ figgi s’assettan, ün â to drita, e l’âtru â sinistra ne u to regnu.

22 E Gesü rispundendu u g’ha ditu: nu seì quellu che ve dumandæ. Pueì vuiâtri beive u calise che beviò mi? Puemmu, g’han rispostu.

23 U g ha ditu: l’è vèu, bevieì u mæ calise; ma l’assettâse â mæ drita o â sinistra, nu sta a mi u cuncêdivou, ma u sâ per quelli cu gh’è stætu preparòu da mæ Puæ.

24 Sentìu questu i âtri dexe se sun arraggiæ cun quelli duì fræ.

25 Ma Gesü u i ha ciammæ davanti a lê, e u g’ha [p. 79 modifica] ditu: vuì seÌ che i prinsipi di nasiuin ghe cumandan, e che quelli che sun ciü putenti ezærcitan auturitæ surva de lu.

26 Nu sâ cusci fra vuiâtri; ma chiunque vurrià fra vuiâtri ese ciü grande, u sâ vostru servitû:

27 Е chi fra vuiâtri vurrià ese u primmu, u sâ vostru shciavu.

28 Scicumme u Figgiu dell’ommu u nun è vegnüu per ese servìu, ma per servî e dà a so vitta pe a redensiun de multi.

29 E mentre sciurtivan da Gericu gh’è andætu appreuvu ünha gran türba de populu:

30 E eccu duì orbi che ean assettl vixin â stradda, avendu sentìu che passava Gesü, se sun missi a sbraggiâ dixendu: Segnû figgiu de Davidde,aggi cumpasciun de nuì.

31 Ma u populu u ghe criava che taxessan; ma lu criavan ciü forte dixendu: Segnû figgiu de Davidde, aggi cumpasciun de nuì.

32 E Gesü u s’è affermòu e u i ha ciammæ, e u g’ha ditu: cose vueì che ve fasse?

33 Segnû, g’han rispostu, che i nostri euggi seggian aværti.

34 Е Gesü avendune avüu cumpasciun u g’ha tuccòu i euggi, e sübitu g’han vistu e ghe sun andæti appreuvu.