L'Evangeliu segundu Mattê/cap. XI

Da Wikivivàgna
L'Evangeliu segundu Mattê de Gioxeppe Oivê
cap. XI
[p. 38 modifica]
CAP. XI.

DOPPU che Gesü u l’ha avüu finìu de dâ questi insegnamenti a i so duzze discepuli, u l’è partìu de là per andâ a insegnâ e predicâ in tê so sittæ.

2 Ма. Giuvanni avendu sentìe in prexun ê opere de Cristu, u l’ha mandòu duì di so discepuli

3 A dîghe: ti è ti quellu che u l’ha da vegnî, o se n’ha da aspettâ ün âtru?

4 E Gesü rispundendu u g’ha ditu: andæ e ripurtæ a Giuvanni quellu che eì vistu e sentìu.

5 I orbi veddan, i ranghi van, i lebbruzi sun mundæ, i surdi sentan, i morti resciüscitan, l’è annunsiòu l’evangeliu a i povei:

6 E l’è beatu quellu cu nu piggia in mi mutivu de scandalu.

7 E quandu quelli sun stæti andæti via, Gesü u l’ha cumensòu a parlâ de Giuvanni a ê türbe: cose seì vui andæti a vedde ne u dezærtu? ünha canna sbattüa da u ventu?

8 Ma cose seì andæti a vedde? ün ommu vestiu de roba finha? Eccu quelli che sun vestii de roba finha stan in ti palassi di re. [p. 39 modifica]9 Ma cose seì andæti a vedde? furse ün prufeta? Següu mi ve diggu anche ciü che ün prufeta.

10 Perchè questu u l’è quellu du quæ l’è scritu: eccu mi mandu u mæ angëu davanti â to faccia, che u preparià a stradda davanti a ti.

11 In veitæ mi ve diggu che fra quanti sun nasciüi da ê donne, nisciün è vegnüu a lüxe ciü grande che Giuvanni Battista; ma u ciü piccin ne u regnu di sê u l’è ciü grande che lê.

12 Oua da u tempu de Giuvanni Battista scin a u giurnu d’ancheu, u regnu du sê u s’acquista cu a forsa, e se u piggian quelli che fan viulensa.

13 Perchè tütti i prufeti e a lezze han prufetizzòu fin a Giuvanni:

14 E se vuì vueì capîla, u l’è u mæximu Elia che duveiva vegnî.

15 Chi ha uegge da sentî, che sente.

16 Ma a chi assumeggiò mi questa razza d’ommi? A s’assumeggia a quelli figgieu che stan assettæ in sce ciasse, e crian a i so cumpagni

17 E dixan: nui emmu sünòu, e vuiâtri nun eì ballòu; emmu cantòu cansuin malinconiche, e nun eì dætu segnu de malincunia. [p. 40 modifica]18 Perchè l’è vegnüu Giuvanni che u nu mangiava e nu beveiva, e dixan cu l’è indemuniòu.

19 L’è vegnüu u Figgiu de l’ommu cu mangia e u beive, e dixan: eccu ün mangiun e ün bevitû, amigu di pübblicani e di peccatuì: ma a sapiensa a l’è stæta giüstificâ da i so figgieu.

20 Allùa u l’ha cumensòu a rimpruverâ ê sittæ nê quæ ean stæti fæti da lê multi miraculi, perchè nun aveivan fætu penitensa.

21 Guai a ti, о Corozain, guai a ti, o Betsaida; perchè se in Tiro e in Sidone füssan stæte fæte quelle mâvegge che sun stæte fæte pressu de vuiâtri, zà da gran tempu avieivan fætu penitensa cû silisiu e cu a senee.

22 Per questu ve diggu che Tiro e Sidone ne u giurnu du giüdisiu sân trattæ menu rigurusamente de vuì.

23 E ti, Cafarnaum, ti t’alsiæ furse fin a u sê? ti sæ abbassà fin all’infernu: perchè se in Soduma füssan stæti fæti i miraculi che sun stæti fæti pressu de ti, furse Soduma a ghe saiva ancun â giurnâ d’ancheu.

24 Oua ve diggu che a tæra de Soduma ne u giurnu du giüdisiu a sâ trattâ menu severamente de ti.

25 In quellu tempu Gesü u l’ha ditu: te ringrasiu, [p. 41 modifica]o Puæ, Segnû du sê e da tæra, perchè ti hæ tegnüe ascuze queste cose a i sapienti e a i prudenti, e ti hæ rivelæ a i piccin.

26 L’è cusci, o Puæ, perchè cusci t’è piaxüu.

27 Tüttu m’è stætu dætu da mæ Puæ, e nisciün cunusce u Figgiu feua che u Puæ, e nisciün cunusce u Рuæ feua che u Figgiu, e quellu a u quæ u Figgiu u l’avià vusciüu fâgòu cunusce.

28 Vegnî tütti a mi vuiâtri che seì affadighl e che seì aggravæ, e mi ve sulleviò.

29 Piggiæ surva de vuì u mæ zuvu, e imparæ da mi che sun mansuetu e de cheu ümile, e truvieì ripozu a ê anime vostre.

30 Perchè u mæ zuvu u l’è suave, e u mæ peizu u l’è leggieru.