L'Evangeliu segundu Mattê/cap. V

Da Wikivivàgna
L'Evangeliu segundu Mattê de Gioxeppe Oivê
cap. V
[p. 12 modifica]
CAP. V.

GESÜ vedendu quelle türbe u l’è muntòu in sciu munte, e essenduse assettòu, se ghe sun accustæ i so discepuli,

2 E aværta a so bucca u i ammaestrava dixendu:

3 Beati i povei de spiritu, perchè u regnu du sê u l’è u so.

4 Beati i mansueti, perchè questi possediàn a tæra.

5 Beati quelli che cianzan, perchè sân cunsulæ.

6 Beati quelli che han famme e sæ da giüstisia, perchè sân sasiæ.

7 Beati i mizericordiuzi, perchè truviàn mizericordia.

8 Beati quelli che han u cheu püru, perchè vediàn Diu.

9 Beati i pacifici, perchè sân ciammæ figgi de Diu.

10 Beati quelli che sun perseguitæ per amû da giüstisia, perchè de lu l’è u regnu di sê. [p. 13 modifica]11 Beati vuì quandu i ommi ve malediàn e ve perseguitiàn, e calünnianduve diàn de vuì tüttu u mâ per cauza mæ.

12 Rallegræve e giübilæ, perchè grande l’è a vostra ricumpensa ne u sê; perchè cuscì han perseguitòu i prufeti che sun stæti primma de vuì.

13 Vuì seì a sâ da tæra; che se a sâ a diventa inscipida, cun che cosa se purià saâ? А n’è ciü bunha da fâ ninte, se nun da ese da cacciâ via e pestissâ dâ gente.

14 Vuì seì a lüxe du mundu: nu se peu ascunde ünha sittæ scitüâ surva d’ün munte.

15 Nè assendan a lampa e a mettan sutt’a u stâ, ma in sciu candê, perchè a fasse lümme a tütta a gente de caza.

16 Cuscì deve risprende a vostra lüxe davanti a i ommi, perchè possan vedde ê vostre bunhe opere e glorificâ, u vostru Puæ che u l’è ne i sê.

17 Nu stæ a credde che mi segge vegnüu per desfâ a lezze o i prufeti; nu sun vegnüu per abulîla, ma per cumpîla.

18 Perchè in veitæ ve diggu che finchè nu passa u sê e a tæra, nu trapassià ün i o ün puntin da lezze fin a tantu che tüttu nu segge adempìu. [p. 14 modifica]19 Dunque chiunque trasgrediâ a ün de questi picciniscimi cumandamenti, e cuscì u l’insegnià ai ommi, u sâ ciammòu picciniscimu ne u regnu du sê; ma quellu che u i avià ezeguii e insegnæ, questu u sâ ciammòu grande ne u regnu du sê.

2O Perchè ve diggu che se a vostra giüstisia a nu sâ ciü abbundante che quella di Scribi e di Farizei, nun intrieì ne u regnu du sê.

21 Eì sentìu che l’è stætu ditu a i antighi: nun ammassâ, e chiunque avià ammassòu u sâ rèu in giüdisiu.

22 Ma mi ve diggu che chiunque u s’arraggià cuntra so fræ u sâ rèu in giudisiu, e chi avià ditu a so fræ raca sâ rèu ne a radünansa, e chi gh’avià ditu mattu u sâ rèu du feugu dell'infernu.

23 Se dunque ti stæ per fà l’offerta all’artâ, e lì te ven in memoia che u to fræ u l’ha quarche cosa cuntra de ti:

24 Pôsa lì a to offerta davanti all’artâ, e và a fâ paхe primma cun u to fræ e riturna.

25 Aggiüstite fitu cun u to cuntraiu mentre ti è cun lê per stradda; perchè per disgrasia u to cuntraiu u nu te mette in man du giüdise e u giüdise in man du sbiru, e ti seggi missu in prexun. [p. 15 modifica]26 Mi te diggu in veitæ: ti nu ne sciurtiæ finchè ti nu n’aggi pagòu l’ürtimu quattrin.

27 Eì sentiu che l’è stætu ditu a i antighi: ti nu cummettiæ adülteriu.

28 Ma mi ve diggu che chiunque guardià ünha donna per dexiderâla, in tu so cheu u l ha za cummissu adülteriu cun lê.

29 Che se u to euggiu dritu u te scandalizza, câvitòu e caccilu luntan da ti; perchè l’è megiu per ti che ti perdi ün di to membri che ese cacciòu tüttu u to corpu nell’infernu.

30 E se a to man drita a te scandalizza, taggila e caccila luntan da ti; perchè l’è megiu per ti che ti perdi ün di to membri che andâ tüttu u to cоrpu nell’ infernu.

31 L’è stætu anche ditu: chiunque mandià via so muggê ghe dagghe a scritüa du repüdiu.

32 Ma mi ve diggu che chiunque avià mandòu via so muggê, sarvu che per raxun d’adülteriu, u a fa diventâ adültera, e chi spuza a donna repüdiâ u cumette adülteriu.

33 Parimente eì sentìu che l’è stætu ditu ai antighi: nun viulâ u züamentu, ma rendi a u Segnû quantu ti hæ züòu. [p. 16 modifica]34 Ma mi ve diggu de nu züâ in nisciün moddu; mancu pe u sê, perchè u l’è u tronu de Diu,

35 Nè pe a tæra, perchè a l’è u banchettin di so pê, nè per Gerüsalemme, perchè a l’è a sittæ du gran re.

36 Ti nu züiæ mancu pe a to testa, perchè ti nu peu fâ giancu o neigru ün di to cavelli.

37 Ma segge u to parlâ: l’è cusci, l’è cusci; nun è cuscì, nun è cusci: perchè u de ciü u ven da u cattivu.

38 Eì sentiu che l’è stætu ditu: euggiu per euggiu, e dente per dente.

39 Ma mi ve diggu de nu stâ a tü per tü cû cattivu; ma se quarchedün u te da ünha mascâ in scia masca drita ti presentighe anche l’âtra.

40 E a quellu che u veu litigâ cun ti e piggiâte u to vestî, cedighe anche u feriollu.

41 E se quarcün u te veu obbligâ a fâ ün miggiu cun lê, e ti và cun lê âtre due miggia.

42 Dà a chi te dumanda, e nu te tiâ inderê da chi veu dumandàte in prestitu quarche cosa.

43 Eì sentiu che l’è stætu ditu: ti amiæ u to proscimu e ti odiæ u to nemigu.

44 Ma mi ve diggu: amæ i vostri nemixi, fæ du ben a quelli che v’odian, e preghæ per quelli che ve perseguitan e ve calünnian; [p. 17 modifica]45 Perchè seggiæ figgi de vostru Puæ che u l’è ne u sê, u quæ u fa lüxî u sû surva i buin e surva i cattivi, е cieuve pe i giüsti e pe i cattivi.

46 Perchè se amæ quelli che v’aman, che premiu avieì vui? nu fan u mæximu i pübblicani?

47 E se salüieì sulu i vostri fræ, cose fæ de ciü di âtri? nu fan a mæxima cosa i gentili?

48 Vuì seggiæ dunque perfetti cumme l’è perfettu u vostru Рuæ che u l’è in sê.